Constantinopol atunci, Istanbul acum!

Urmărind blogurile de călătorit autohtone am dat peste site-ul lui Cătălin Stan, www.travellife.ro, iar unul dintre articolele sale m-a dat pe spate. Nu m-am putut abține să nu dau share.

Un clip creat de cei de la Turkish Airlies arată Istanbulul contemporan. Este un timelapse în care muzica și vocea de pe fundal sunt perfect alese. Preț de 3 minute am fost acolo. Cu siguranță vechiul oraș va fi pe lista destiațiilor în 2018.

La fel cum a spus și Cătălin în publicație: „Ce sa mai zic… nu mai e nimic de adaugat. Press play and enjoy!” – în Full Screen! Nu uitați de volum!

 

Ce ai putea să faci în Copenhaga dacă ai avea doar 12 ore la dispoziție?

Am trecut prin asta. Am avut doar 12 ore să văd orașul. O să enumăr câteva locații și câteva informații prețioase ce vă vor ajuta să vizitați cât mai multe puncte.

3, 2, 1, Start!

Anul acesta, în Iulie, am fost în Danemarca într-o tabără de pregătire a stilului de karate pe care îl practic. Mai exact un cantonament de 4 zile în care toată echipa s-a epuizat fizic. Și asta pentru că aveam în medie 5 antrenamente pe zi. Campusul era la o ora de mers cu mașina față de Copenhaga așa că abia în ultima zi de „vacanță” am reușit, conduși de un băștinaș, să vedem minunata capitală. Totul a fost pe fast forward așa că și informațiile pe care o sa le primiți vor fi puține. Dar suficiente să vă țină în priză și să bifați principalele puncte din capitala daneză.

Parcul Tivoli

1Chiar dacă nu am intrat ni s-a recomandat să nu îl ratăm data viitoare. Eram totuși presat de timp și o capitală de văzut. Google estimează că oamenii petrec – în medie – 4 ore în faimosul parc de distracții. Oricum, grupul era condus de un ghid și nu îmi permiteam să mă separ de ei. Ratam informații prețioase.

Atenție, trec bicicliști!

6

Dacă ai scăpat nevătămat de traficul din Romania… Îți recomand din toată inima să ai grijă la bicicliștii din Copenhaga. E foarte scump să deții o mașină așa că predomină cel mai ieftin mijloc de transport în comun, bicicleta. Trotuarele sunt delimitate de pistele de bicicliști, iar dacă calci pe acolo pentru prima dată riști le confunzi. În „rush hour” riști să te trezești în coșul de cumpărături al unei doamne grăbite să ajungă la serviciu. Sunt foarte multe accidente în care turiștii sunt în rol de parte vătămată.

Canoe, hidrobiciclete, catamarane și yachturi cât vezi cu ochii!

22.jpg

Numărul bărcilor din Danemarca este mai mare decât numărul Loganurilor din București. Sunt sarcastic, dar la un moment dat rămâi tâmpit la cât de multă lume vezi pe canalele ce străbat capitala în toate felurile. Poți să pierzi 10 minute stând pe o bancă de la marginea unui canal și să observi oamenii. E terapie.

Turul cu vaporul

8

Dacă pleci din Copenhaga și nu ai făcut turul cu vaporașul ai pierdut mult. În primul rând e relaxat, în al doilea rând vezi cum se îmbină noul cu vechiul și excentricul. Nu degeaba predomină arhitectura avangardistă. Tot aici poți să vezi și Mica Sirenă. Turul pornește de la Nyhavn (noul port) și durează aproximativ o oră.

Hangarul cu mâncare

Cel mai probabil a fost un depozit de marfă al portului. Nu pot să îl asociez cu altceva. Copenhagen Street Food este un loc în care găsești mâncare de toate felurile și servită rapid. Punctul forte al acestui loc se află în fața halei. Pe toată lungimea ei sunt presărate scaune de plajă și băncuțe, iar dacă nu mai găsești loc poți să îți iei farfuria cu mâncare și se te așezi în fund, pe marginea de beton a canalului. Dacă ai noroc de o zi senină cum am prins eu ai senzația că s-au aliniat toate planetele. Eu am avut șansa să fiu acolo când Yoko Ono si-a expus o galerie.

Ia străzile la pas!

E uimitor cât de curat este orașul și câtă lume civilizată poate fi într-un singur loc. Piețele și străzile sunt pline. Dacă mergi în weekend poți să găsești muzică la fiecare colț de stradă. De la formații care susțin mici concerte și vând CD-uri până la pianiști care își fac recitalul în plină stradă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Se spune că Stroget este cea mai lungă stradă comercială pietonală din Europa. E agitație mare, dar nu o rata. E frumoasă și ai multe de văzut!

Parcul Langeline și Mica Sirenă

Tot la capitolul bătut țara-n lung și-n lat, de la faimosul port Nyhavn pana la Mica Sirenă sunt aproximativ 4 kilometri. Îți recomand să faci această plimbare. O să vezi și Parcul Langeline unde totul este aliniat, conturat și presărat de statui impresionante. Bisericile și muzeele sunt impozante. Am observat câteva care erau ascunse după o clădire futuristă. Regret că nu am avut suficient timp să le vizitez.

Această prezentare necesită JavaScript.

Banii zboară!

Nu este faimoasa melodie, ci realitatea din Copenhaga. Este una dintre cele mai scumpe capitale. Nu am spus-o eu, ci persona care stătea acolo de mai bine de 35 de ani. Impozitele sunt colosale. De aici și prețurile desprinse din cărțile cu povești.

De exemplu:

La „Hangarul cu mâncare”, pentru un Burger Vegetal, felii de morcovi coapte și o apă plată am pătit 150 de coroane (90 de lei).

În concluzie, Copenhaga o să rămână pe lista orașelor mele preferate. Mi-a lăsat un gust plăcut și mi-a aprins dorința de a studia capitala mult mai aproape de nucleu. Mi-am propus ca data viitoare să o duc și pe Andreea și să luăm masa în portul Nyhavn, să vizităm Castelul lui Hamlet și Parcul Tivoli.

Pe curând!

(p.s.) Se spune că e terapeutic dacă distribui informații prietenilor! 😀

Castelul Cantacuzino: Oameni normali în grădină boierească

De unde am aflat că îmi place să mă bucur de fericirea altora? Mi-a arătat Andreea într-o dimineață, nu de mult, când voia să iasă din casă cu orice preț. ( episodul 2)

Am plecat într-o dimineață spre Bușteni, la Castelul Cantacuzino. Din partea ei au fost aceleași cerințe pe care le-a avut și când am plecat la mare. „Scoate-mă din casă, du-mă, plimbă-mă, hrănește-mă…” Ș.a.m.d. Dacă nu știți despre ce vorbesc vă recomand să citiți articolul despre „Cum am ajuns la mare cu 42 de lei?” . De data aceasta am respirat ușurat pentru că tocmai ce îmi intrase salariul și nici nu am folosit BlaBlaCar.ro ca să îmi scot „pârleala”. Eram liniștit.

Când ne-am urcat în mașină, creierul meu pleca cu gândul la cozile interminabile de pe DN1, la soarele ce avea să încingă mașina aproape de punctul de fierbere pentru că nu mergea aerul condiționat și, cireașa de pe tort, la nervii acumulați într-o zi de weekend. Să fiu sincer, nu a fost așa. Am petrecut vreo oră și cincisprezece minute pe drum, vremea caniculară a rămas la București și nici bine ce am parcat că pe fața Andreei se citea un zâmbet specific pe care numai eu pot să îl văd. Atunci am zâmbit și eu pentru prima dată, primul meu rânjet din ziua respectivă. Starea mea se schimbase complet din acel moment. Simțeam o undă de bucurie atunci când ea schița urme de fericire.

Terasa Restaurantului „Canta Cuisine” – nume genial!

20170429_183312-01

A savurat un cafe frappe, a privit orașul și a zâmbit. Eu am cerut o cafea fără zahăr și orice clipă care trecea alături de ea făcea cafeaua să devină din ce în ce mai dulce.

Grădina castelului

Apoi am dus-o la leagănele din dreapta castelului. Tot aici este și locul în care am negociat dacă să împărțim un desert la doi sau comandăm câte unul pentru fiecare. I-am făcut un milion de poze pe leagăn, ne-am hlizit și ziua a trecut fără să ne dăm seama. Am realizat că atunci când vreau să fiu fericit, trebuie să o fac pe ea fericită prima dată.

20170429_192256(2)-01

Fericire zace în lucrurile mărunte

Am mai învățat că locul a contribuit mult la toată aventura noastră de-o zi. Castelul Cantacuzino se află pe lista locurilor, unde, preț de câteva clipe, am capacitatea să mă rup de viața reală și să-mi imaginez acele vremuri în care familia boierească își ducea partidele de cărți cu prieteni de tepa lor. Nu trebuie să ajungi la el doar însoțit, nu trebuie să mergi neapărat cu mașina sau să iei prânzul pe terasa restaurantului. Poți să te rupi de viața citadină în orice fel dorești. Recomandat ar fi să o faci. Vizita la castel poate fi făcută într-un „city break” de-o zi.

Pe curând!

Paris, do you speak croissant?

Când scrii un articol, de cele mai multe ori te gândești la cele mai tari titluri, cele mai bune cuvinte puse într-o fraza, etc. Nu și în cazul nostru. Nu putem spune același lucru despre Paris. Nu putem spune „Wow-ul” pe care l-am înmagazinat de la publicațiile online. In mod normal, ca să ai succes pe partea de online, trebuie să dai de bine. Noi avem un alt mod de abordare. Scriem ce nu ne-a plăcut și ce ne-a lăsat un gust plăcut.

Am jurat că nu o să mai citim nimic despre orașele pe care o să le vizităm. O să luăm doar denumirile punctelor de atracție importante și cam atât. O să lăsăm ca totul să vină de la sine.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Cred că am citit cele mai slabe articole despre Paris în care totul era descris sublim.

Ca bărbat sunt pasionat de istorie, uimit de structuri colosale, iar tot ce a fost făcut cu sacrificiu uman mă face să plec capul și să păstrez un moment de liniște. Andreea e pasionată de tot ce aparține boemului, vinuri, cărți, plimbări în parc și priveliști, iar gândurile noastre se îmbină pe rândurile blogului ca un întreg.

Pe scurt, nu am fost dați pe spate de faimosul Paris. Se spune că de foarte multe ori, ochii transmit senzația de frumos către suflet. În cazul nostru nu a fost așa. Descriem totul ca un punct de vedere personal. Dorim să fim limitați cu negativismul. Nu vrem să fim luați în nume de rău.

O să scriem și ce ne-a plăcut, dar până să ajungem acolo, împreunăm degetele, le trosnim și ne lăsăm pe spate:

                                        La ce să te aștepți când mergi la Paris:

  1. Parisul este foarte murdar, dar putem să înțelegem asta. Este un oraș aglomerat.
  2. Parisul este plin de șobolani. Da, știm, Ratatouille. Poveste, simpatic, dar nu! Când vezi zece șobolani care se bat pe o bucată de pâine langă un coș de gunoi, you will say no to Paris. ( la vreo 200 m de Arcul de Triumf)
  3. Mâncarea congelată predomină pe faimosul bulevard. Aproape la orice restaurant găsești mâncare de genul.
  4. Cozile interminabile de la orice punct de atracție ne-au pus în cap. ( coadă de 2h30′ la Turnul Eiffel și 1h15′ la Muzeul Luvru) Pe scurt, vacanta noastra a fost jumatate cozi, jumatate vizitat.
  5. Nimeni nu știe limba engleză. Dacă le ceri ceva în faimoasa limbă de circulație internațională… pauză. Nu știu de ce?! Că doar englezii, americanii și canadienii i-au scăpat de regimul nazist. Probabil că trebuia să învăț limba germană. (note the sarcasm)

                                                       Părțile bune ale Parisului:

Da, da! Parțile bune! Am zis că nu facem asta, dar iată-ne:

  1. Apreciez faptul că există aplicații care te ghidează la metrou. Îți spun, mură-n gură, unde trebuie să urci și unde trebuie să cobori.                                                                      Paris Metro este o aplicație usor de descărcat și de utilizat. Funcționează chiar dacă nu sunteți conectați la internet.
  2. Croissantul, bagheta, două bucățele de unt, un gem la alegere și cafeaua aromată sunt servite dimineața la 90% dintre braserii. De ce nea plăcut acest mic dejun simplist? Ei bine, a fost cam singurul momet în care s-a simțit aerul parizian pe care il descriau poeții români stabiliți în marele oraș.
  3. Nouă ne place arta. Suntem uneori fascinați de ea. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl faci atunci când vizitezi muzeul Luvru este să descarci aplicatia muzeului de AICI și să cumperi, cu doar 25 de lei, ghidul audio al întregului muzeu, Ce e important de știut este că acest ghid nu este în limba română. Nu uitați să aveți căștile telefonului la îndemână.
  4. Nu te plictisești. Ai ce să vezi, de la meciuri de box între șobolani la inestimabilele opere de artă ale lumii.
  5. Chiar dacă nu ți-a plăcut în mod special, Parisul lasă o urmă de dorință în sufletul tău. De ce? pentru că nu am reușit să vizităm totul într-un weekend. Am văzut muzeul, turnul, gradinile Trocadero și Arcul de Triumf. Cam puțin pentru două zile, dar vă rog să recitiți punctul patru de la „partile lui negative”.

 

Repetăm faptul că sunt opinii personale, adunate din două minți complet diferite. Pe lângă asta cunoaștem oameni care iubesc Parisul. Și noi îl iubim, dar lăsăm dragoste și pentru data viitoare când o să îl revedem. O să căutăm doar lucrurile drăguțe.

Pe curând!

D. și A.

Cum am ajuns la mare cu 42 de lei?

Simplu. Îți descriem situația noastră. Situație pe care nu o considerăm stânjenitoare. Sincer, chiar ne-a plăcut.
București – Tyulenovo – Vama Veche – București – 42 de RON / 2 persoane

Pot să vorbesc în numele tuturor bărbaților. S-a întâmplat de prea multe ori să nu am bani atunci când prietena mea voia să iasă din Bucuresti. Și, de cele mai multe ori vrea să meargă la mare în timpul verii și la munte în sezonul rece. S-a întâmplat vara asta, acum, de curând . Eram pârlit. Aveam vreo 140 de RON in buzunar și vreo 10 zile până la salariu, când, din fundul băii, printre zgomotele mașinii de spălat și duș, se aude:

” Iubituleeeee, mergem maine la mare?”

 

Mai știi acel moment când savanții au spus că un fulger nu lovește de două ori în același loc? Ei bine, aici sunt. Subsemnatul. M-a atins de două ori. Fără bani, dar cu o prietenă dornică de soare și apă sărată. Acum o să spuneți că „de ce nu a venit ea cu banii”. Să fiu sincer, a venit, m-a înțeles că sunt păduche și a sponsorizat ea. Nu mulți. Am avut urmatorul plan:
Vorbind despre lucruri subite… mă pălise un gând mai ceva ca fulgerul de mai sus. Mi-am pus anunt pe BlaBlaCar.ro că am trei locuri dsponibile de la București la Constanța. Fiecare „bilet” pe care l-am vândut a costat 35 de ron. Evident, același lucru am făcut și când ne-am întors, dar o să povestesc pe rand.
Tine minte 105 RON stransi la dus, alti 105 RON la intors.
Pe drum, una dintre fetele pe care le duceam spre litoral a început să discute deschis despre Vamă. Vama în sus, Vama în jos, Vama-i super tare! Nu fusesem la Vama Veche niciodată. Am trecut pe acolo, dar în drum spre hotelurile bulgărești cu all inclusive. Pe noi a reușit să ne convingă, ne doream să vedem cealaltă față a litoralului românesc.  Tot în aceeași discuție, am adus vorba că niste prieteni au fost pe o plajă la 4-5 km de graniță
unde sunt stânci, plajă, apă curată. Când a auzit, gagica a zis:

” Daaaa, la Durankulak! Aveți buletinele la voi?”

20170827_114519

Destul de reticenti la aventurile de genul, am zis „da” cu jumătate de gură și cu gândul că pe drum să îi explicăm că nu dorim să ajungem chiar până în Bulgaria. Nu știu cum a făcut, dar a reușit să ne determine, pe mine și pe Andreea, să acceptăm excursia de-o zi până la frații noștri bulgari. Culmea, după ce am trecut granița am hotărât rapid să dăm o fugă până la Tyulenovo. Recunosc, o femeie străină ne-a determinat sa ajungem până acolo. Mi se părea alarmant de ciudat, dar acum, când scriu, mi se pare extrem de haios.

20170827_115948
Nu am regretat nicio secundă. Totul a fost formidabil. Nu credeam că Marea
Neagră poate să fie atât de curată, cu o tentă de turcoaz, stânci, tiroliene în apă și intimitate. La Tyulenovo nu am stat prea mult. Am făcut o săritură de pe stanci, apoi am plecat. Andreea se temea de înălțimi sau mai exact de variantele de a ajunge în apa ușor agitată. Totuși, excursia de-o zi era pentru ea. De la stânci am plecat spre plajă.

HINT Amatorilor de snorkeling: Daca am fi stiut cat de frumos este locul, nu uitam sa puneti in bagaj si echipapentul de snorkeling. Va recomandam si voua acelasi lucru.
Îndreptându-ne spre România am făcut dreapta pe un drum  și, uitandu-mă pe google.maps am văzut că suntem la aproximativ 4 kilometri de graniță.

IMG-20170911-WA0056

 

Din nou eram reticenți și nu ne simțeam în largul nostru , dar când am
ajuns la Campingul Cosmos ne-am schimbat părerea. Parcarea părea sigură, terasa era deschisă în weekend până seara, prețurile erau decente, iar plaja era demențială.
Am băut vreo câteva sticle de cidru și am mâncat niște peștisori făcuti la fel ca hamsiile, dar puțin mai dulci. Am „spart”  vreo 10 leva, adica vreo 25 de RON. Tot la cheltuieli trecem și vignieta. A costat 40 de ron, dar partenera noastră de drum a hotărât să contribuie și ea cu 20 de RON. Am apreciat enorm gestul ei.

Tine minte! Am cheltuit 45 de RON pe mâncare, băutură și vignietă.

20170827_113025

După plaja bulgărească am zis să mergem și pe cea autohtonă. Nu aveam cum să nu bifăm și plaja de la Vama Veche. Foarte bine am făcut. Am găsit un restaurant  de tip împinge tava cu mâncare proaspătă. Saramură de crap pentru Andreea și o ciorbă de fasole pentru mine, finalizată cu 10 minute înainte să ajungem. De ceapă nu mai zic. Totalul?  37 de RON!

 

Suma cheltuita in total pana acum? 82 de RON. (Bulgaria+Romania)

Era ora 16.00 și mai aveam înca vreo 4 ore până la plecarea anunțată pe BlaBlaCar.ro. Am mers spre sudul stațiunii unde am dormit pe nisip vreo 3 ore. Într-un final am căzut de comun acord cu pasagerii să plecăm cu o oră mai devreme.
A fost obositor să conduc atât de mult, dar într-un final a meritat. Am descoperit ceva senzațional și o cu siguranță o să mai mergem în aceleasi locuri pentru escapade de weekend.

Încasări BlaBlaCar.RO = 210 RON
Cheltuieli (Mancare,Bautura, Vignieta) = 82 RON 
Benzina = 170 RON
====================================
Avem cheltuieli finale de 42 de RON 

cropped-20170827_1146073

Tare, nu? Pare nebunesc, dar funcționează în situații de criză.
Sperăm că ați citit cu plăcere articolul nostru. Un comentariu și un share ne-ar ajuta să creștem. Să dezvăluim și un mic secret. Poza de copertă a blogului este făcută în mica noastră escapadă.
D. și A.